vineri, 2 octombrie 2015

Mănăstirea Snagov

Mănăstirea Snagov este o veche mănăstire ortodoxă, situată la p distanță de 45 km înspre nord de București, pe o insulă a lacului Snagov. Ansamblul monahal de pe insula Snagov a constituit un important centru duhovnicesc și cultural al Țării Românești, în epoca feudală. 

Mănăstirea Snagov este un important monument istoric și de artă feudală din Țara Românească, care se găsește pe insula situată în partea nordică a Lacului Snagov. Mănăstirea este probabil una din ctitoriile domniei târzii a lui Mircea cel Bătrân, fiind prima dată atestată documentar în 1408. A fost refăcută de mai multe ori de alți domnitori, printre care se pot menționa Vlad Țepeș și Mircea Ciobanu.

Mănăstirea a fost în timpul îndelungatei sale istorii active un important centru monahic dar și de cultură, întrucât domnitorul Constantin Brâncoveanu a înființat aici una din tipografiile sale de cea mai bună calitate. Printre alții, tipografia l-a avut în fruntea sa pe cărturarul Antim Ivireanul, care a tipărit, pentru prima dată cu litere mobile, primele cărți în limba română cu caractere latine. Astfel, întâia carte cu litere latine a epocii limbii române moderne a fost “Orânduiala Slujbei Sființilor Constantin și Elena”. Printre altele, Mănăstirea Snagov a adăpostit valori materiale și culturale deosebite, funcționând simultan ca muzeu și bancă. Mănăstirea a adăpostit pentru perioade îndelungate de timp unul din centrele de batere a monedei din Valahia, fiind firesc denumită popular și “bănie”. Deloc surprinzător, unii domnitori au folosit așezarea sa strategică nu numai ca loc de refugiu și ascunziș, dar și ca loc de temniță și supliciu.

Se pare că mănăstirea ar fi devenit faimoasă după presupusa înmormântare a lui Vlad Țepeș în incinta acesteia. Conform legendei, după moartea lui Vlad Țepeș, survenită în urma bătăliei cu turcii din 1476, care îi susținuseră pe Dănești în obținerea tronului Valahiei, călugării mănăstirii i-ar fi găsit ascuns trupul domnitorului, respectiv i-ar fi găsit și ascuns trupul domnitorului, respectiv l-ar fi înmormântat creștinește după “limpezirea apelor”. Înmormântarea s-ar fi petrecut pe ascuns și fără nici un fast din cauza noului domnitor instalat de turci, care era din familia Dăneștilor.

Ipoteza a fost desigur cercetată, dar adevărul nu poate fi încă stabilit cu precizie. Mormântul găsit în pronaosul uneia dintre biserici, care avea piatra funerară de acoperire îndepărtată, conținea în sicriul său putrezit osemintele unui bărbat îmbrăcat în straie scumpe.
Istoricii însă infirmă ipoteza Snagovului și afirmă cu probe concludente că mormântul său ar putea fi mai degrabă la ctitoria sa de la Comana. Falsa legătură dintre Țepeș și Snagov nu are nici un temei, în opinia reputatului medievist Constantin Rezachevici.




Bibliografie: www.wikipedia.ro
                         www.crestinortodox.ro
Sursă fotografie: www.ilfov.djc.ro

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu