joi, 1 octombrie 2015

Ilfovul turistic

Descriere județ Ilfov






Judeţul Ilfov este cel mai mic judeţ ca suprafaţă al Romȃniei şi este situat în Cȃmpia Romȃnă. În monografia „Judeţele Romȃniei” din 1972 sunt menționate ca vecine ale Judetului Ilfov judeţele: Ialomiţa la est, Buzău, Prahova şi Dȃmboviţa la nord, Teleorman la vest şi Bulgaria la sud. De asemenea, se precizează că acesta se întinde pe o suprafaţă de 8.225 km2 , fiind în dimensiunea pe care o deținea atunci, al cincilea ca mărime în Romȃnia. Nouă ani mai tȃrziu, al cincilea judeţ al Romȃniei ca suprafaţă, a fost dezmembrat: partea de sud-vest a format judeţul Giurgiu, partea de nord-vest a fost alipită la Dȃmboviţa, partea de nord-est a fost trecută la Ialomiţa, iar partea de sud-est a intrat în componenţa noului judeţ Călăraşi, Comunele care înconjurau zona capitalei au fost subordonate Municipiului Bucureşi, sub numele de Sectorul Agricol Ilfov.

În 1997, Legea nr.50/97 a reînfiinţat judeţul Ilfov, în limitele fostului Sector Agricol Ilfov, scoţȃndu-l totodată de sub tutela Municipiului Bucureşti. Judetul Ilfov cuprinde 34 de aşezări rurale şi opt oraşe: Buftea, Otopeni, Voluntari, Bragadiru, Chitila, Măgurele, Popeşti Leordeni, Pantelomon, cu peste 1.593 km2.
Judeţul se găseşte în regiunea de sud-est, chiar în centrul Cȃmpiei Romȃne, lȃngă Bucureşti. Coordonatele sale geografice sunt 44°17’ – 44°46’ latitudine nordică și 25°52’ – 26°27’ longitudine estică. În ziua de astăzi, Ilfov se învecinează cu judeţele Prahova (la nord), Dȃmboviţa (la nord-vest), Călăraşi (la sud-est) şi Ialomiţa (la nord). Clima este temperat-continentală cu o medie anuală a precipitațiilor de 460-500 mm. Rȃuri importante sunt Dȃmboviţa şi Colentina (care aprovizionează cu apă oraşul Buftea), iar lacuri importante sunt Cemica, Snagov şi Căldăruşani în partea nordică a judeţului. Judeţul este străbătut şi de rȃul Ialomiţa împreună cu afluentul său Gruiu.

Isoric:

Cele mai vechi urme de locuire descoperite în perimetrul actual al Județului Ilfov datează din Neolitic, prin vestigiile scoase la iveală în localităţile Cernica, Glina şi Vidra. Cucerirea (101-102, 105-106) şi apoi ocupatia romană (106-271/275) a Daciei, au influenţat meleagurile ilfovene de azi, iar năvălirile, ocupațiile temporare ale altor popoare din secolele III-VII au lasat urme în viaţa locuitorlor, fără însă să-i disloce din locurile pe care le ocupau.

În arealul satului Fundeni (Dobroieşti) s-au descoperit urme ale populaţiei autohtone din secolul al VI-lea. În Evul Mediu, printre aşezările cu populaţii stabile apare consemnat în hrisoavele vremii Snagovul, legat de Mănăstirea Snagov, ctitorie din secolul al XIV-lea a Domnului Mircea cel Bătrȃn.

Primele referiri la existenţa teritorială a județului Ilfov datează de la începutul secolului al XVI-lea, fiind legate de rȃul Ilfov, de la care se pare că judeţul a preluat numele. Prima menţiune documentară despre judeţ apare într-un hrisov din 23 martie 1482, emis la Gherghiţa de către domnul Basarab cel Tȃnăr, prin care domnitorul dăruieşte Mănăstirii Snagov unele sate şi munți şi-i oferă unele privilegii. De atunci județul a evoluat şi a dezvoltat în limite variate, fiind (în ultimele decenii ale secolului al XX-lea) cel mai forfecat şi mai ajustat judeţ al ţării.

În toate formele administrative mai vechi, oraşul Bucureşti, aflat în partea centrală a judeţului Ilfov, era înglobat în teritoriul acestuia. La ultima modificare administrativă teritorială majoră, din 17 februarie 1968, oraşul Bucureşti a fost declarat municipiu şi a devenit unitate de sine stătătoare, cu rang de judeţ, evoluând în afara limitelor judeţului Ilfov.

Teritoriul actual al Ilfovului reprezintă o relicvă a judeţului de odinioară, cu rădăcini ancorate în secolul al XV-lea. De-a lungul timpului, şi cu precădere în a doua jumătate a secolului XX, acesta a cunoscut cele mai mari amputări teritoriale, ajungând la suprafaţa de 1583 kmp (0,67% din suprafaţa ţării) în prezent, faţă de 5176 kmp în 1937 şi 8225 kmp în 1972 (cu 2 municipii, 2 oraşe, 125 de comune şi 418 sate). La 23 ianuarie 1981, judeţul era un sector de sine stătător, denumit Sectorul Agricol Ilfov (avea un oraş Buftea, 26 comune şi 73 sate).
În 1996 conform Legii 24 din 12 aprilie, denumirea Sectorului Agricol Ilfov a fost înlocuită cu Judeţul Ilfov, iar în urma aplicării Legii nr. 50 din 10 aprilie 1997 a fost trecut în categoria judeţelor.

Relief:

Judeţul este situat în exclusivitate în zona de câmpie, cu o altitudine între 50 şi 120 m, aparţinând (integral sau parţial) subunităţilor Câmpiei Vlăsiei (porţiuni din câmpiile Snagovului, Moviliţei, Câlnăului ş.a, precum şi Câmpia Bucureştiului în întregime) în cadrul căreia se evidenţiază interfluviile largi (48 km), presărate cu crovuri, movile, văiugi, lacuri.

Climă:

Clima este temperat continentală cu nuanţă excesivă, cu veri călduroase şi secetoase şi ierni friguroase, dominate de prezenţa frecventă a maselor de aer rece continental din E sau arctic din N şi de vânturi puternice care viscolesc zăpada. Valorile medii multianuale ale temperaturii aerului înregistrează o uşoară creştere de la N (10.5 grade C) la S (11 grade C). Temperatura maximă absolută (40 grade C) a fost înregistrată la Snagov (20 august 1945), iar temperatura minimă absolută (-35 grade C), tot la Snagov (25 ianuarie 1942). Amplitudinea rezultată din cumularea valorilor extreme (75 grade C), precum şi aceea a mediilor lunare ale temperaturii aerului (25 grade C) reflectă caracterul continentalismului accentuat al climatului judeţului Ilfov. Cantitatea medie multianuală a precipitaţiilor oscilează în jurul valorii de 500 mm (la Brăneşti şi Vidra). Regimul eolian se caracterizează prin predominarea vânturilor dinspre NE (21.6 %) şi E (19.7 %) care bat cu viteze medii anuale de 2-2.5 m/s, cu maxime pe timpul iernii ce pot depăşi 125 km/oră.

Reţea hidrologică:

Zona, în trecut, era acoperită de foarte cunoscutul Codru Vlăsiei, devenit Câmpia Vlăsiei, care este străbătută acum de râurile Ialomiţa, Argeş, Sabar şi Dâmboviţa. De asemenea, există şi o serie de râuri mai mici care îşi au obârşia pe teritoriul judeţului Ilfov (Pasărea, Mostiştea, Ilfov, Câlnău, Cociovăliştea, Slotea, Cocioc, Vlăsia etc.). Reţeaua hidrografică are o densitate de 0.2-0.3 km/kmp, multe din râurile mici având un curs semipermanent, secând în timpul verilor secetoase. Lacurile naturale şi antropice sunt concentrate, cu precădere în partea de N, de V, şi de E a judeţului. Cele mai importante lacuri sunt: Snagov (575 ha), Căldăruşani (224 ha), Buftea (307 ha), Buciumeni (60 ha), Mogoşoaia (92 ha), Pantelimon (313 ha), Cernica (360 ha). Suprafaţa ocupată de ape este de 5311 ha în 2006 faţă de 5479 în anul 2001.

Resurse naturale:

În subsolul judeţului Ilfov resursele naturale sunt limitate, fiind depistate câteva zăcăminte de ţiţei şi gaze naturale în special în localităţile Periş, Moara Vlăsiei, Pasărea, Căţelu, Bragadiru, Jilava. Exploatările de nisip şi balast se efectuează în albiile râurilor mari, în special în lunca Argeş Sabar (la Bragadiru şi Jilava).

Turismul în Judeţul Ilfov


Potențialul turistic al judeţului este legat de aşezarea sa pe locul vechilor codrii ai Vlăsiei şi a zonelor de pădure rămase, precum şi a prezenţei în regiune a lacurilor şi a vechilor mănăstiri ortodoxe împreună cu muzeele acestora.
Judeţul are ca principale puncte de atracţie:
-        Mănăstirea Căldăruşani
-        Mănăstirea Cernica
-        Mănăstirea și Palatul Snagov
-         Complexul Mogoşoaia
Acestea reprezintă complexe alcătuite din păduri, lacuri, şi mănăstiri. Cele mai importante păduri sunt cele de la Căldăruşani, Snagov şi Râioasa. Sunt alcătuite din diverse specii de arbori, unele foarte rare, având o floră şi faună foarte bogată. Pădurea Snagov face parte dintr-o rezervaţie naturală, conservând atât flora cât şi fauna. Lacul Snagov face parte din aceeaşi rezervaţie, conservându-şi minunata floră, în special nuferii albi şi galbeni, lotusul şi stuful. Mănăstirile au fost construite începand cu evul mediu, pe malurile şi insulele lacurilor. Majoritatea dintre ele au muzee în care sunt expuse manuscrise vechi, obiecte de cult şi artă sacră.
O atracţie deosebită o reprezintă şi posibilitatea pescuitului, sporturile nautice, vânătoarea şi accesul la valori culturale de patrimoniu.
Alte obiective turistice ale Judeţului sunt:
  •         Mănăstirea Pasărea
  •         Palatul Știrbei – Domeniul Știrbei
  •         Pădurea Pustnicu
  •         Lacul Pasărea
  •         Mănăstirea Țigăneşti
  •         Biserica „Sf. Nicolae” a fostului schit Balteni
  •         Conacul Otetelesanu
  •         Conacul Stolnicului Constantin Cantacuzino
  •         Mănăstirea Balamuci
  •         Mănăstirea Smurcășești
  •         Palatul Familiei Ghica

Bibliografie: www.wikipedia.ro
                                 www.prefecturailfov.ro
Sursă fotografie: www.pe-harta.ro





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu